Chișinău, 8-9 septembrie 2025 – Peste 70 de participanți din Republica Moldova, România, Ucraina, Serbia, Cehia, Lituania și alte state din regiune, alături de reprezentanți ai organizațiilor internaționale de profil, s-au reunit la Conferința regională privind proprietatea intelectuală și industriile creative, desfășurată sub genericul „Stimularea creativității pentru o creștere durabilă cu ajutorul proprietății intelectuale”.

Evenimentul a fost organizat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI), în cooperare cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI), Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), cu sprijinul proiectului „Consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală în Moldova și Ucraina” (EU4IP).

Conferința a fost inaugurată de Eugeniu Rusu, Director general al AGEPI, care a salutat decizia OMPI de a organiza acest eveniment regional în Republica Moldova și a subliniat actualitatea subiectelor abordate în cadrul acestui eveniment care este o premieră pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga regiune. „Simbolic este și faptul ca astăzi, 8 septembrie, sărbătorim 33 de ani de la fondarea AGEPI. Această aniversare este un prilej de mândrie și de reflecție asupra parcursului nostru instituțional”, a mai menționat Directorul general al AGEPI.

Domnul Andrei Chistol, Secretar de Stat la Ministerul Culturii, a menționat în intervenția sa de deschidere că această platformă are potențialul de a deveni una permanentă, care, în edițiile viitoare, ar putea fi axată pe domenii specifice, precum cinematografia, muzica sau sectorul audiovizual — domenii cu un potențial semnificativ atât în Republica Moldova, cât și în regiune.

Reprezentantul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a sprijinit inițiativa și a asigurat participanții că UE va continua să susțină Republica Moldova pe parcursul său european, inclusiv în crearea unui sistem de proprietate intelectuală eficient și echilibrat, aliniat la legislația și practicile europene.

La rândul său, reprezentantul OMPI a subliniat că, în ultimii ani, Republica Moldova a devenit un hub dinamic pentru industriile creative, reunind peste 2.700 de companii, mai mult de 13.000 de profesioniști și un număr impresionant de tinere talente care contribuie la dezvoltarea acestui ecosistem. „Sectorul industriilor creative reprezintă un potențial rezervor de locuri de muncă și un vector al creșterii economice. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să îi sprijinim în atingerea obiectivelor lor, să le oferim posibilitatea de a-și câștiga existența din creativitate și de a contribui la dezvoltarea economică și socială a țării lor.”

În discursurile de deschidere, oficialii au evidențiat rolul esențial al proprietății intelectuale (PI) în sprijinirea creatorilor și consolidarea industriilor creative, ca pilon de creștere durabilă și competitivitate economică pentru întreaga regiune.

Agenda conferinței a inclus sesiuni plenare, mese rotunde și paneluri de discuții cu experți locali și internaționali.

Dezbaterile au beneficiat de contribuțiile unor experți din cadrul OMPI, EUIPO și ai organizațiilor internaționale de profil, precum IFRRO, IAF și CISAC. Totodată, au fost prezentate experiențe relevante din Republica Moldova, prin intervențiile reprezentanților oficiilor de proprietatea intelectuală și departamentelor pentru drepturile de autor din cadrul Ministerului Culturii din Lituania, România, Republica Cehă și Serbia, dar și ale unor reprezentanți de referință ai industriilor creative din Moldova, printre care Viorica Cerbușca, Director Executiv al Asociației Industriilor Creative din Moldova (COR), Iurie Badicu, lector universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova, maestru în arte și producător musical, „Fabrica de Hituri”, precum și cineastul Virgiliu Mărgineanu, Președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova și fondator al Festivalului Internațional de Film Documentar CRONOGRAF. Aceștia au împărtășit provocările și oportunitățile cu care se confruntă sectorul creativ în contextul transformării digitale și al emergenței inteligenței artificiale, făcând auzită vocea celor care sunt în centrul ecosistemului creativ.

Participanții conferinței au analizat probleme esențiale pentru industriile creative și pentru drepturile de autor într-un context de transformare tehnologică accelerată, încercând să identifice soluții bazate pe bune practici care să asigure un echilibru între utilizarea inteligenței artificiale, actul de creație și protecția drepturilor de autor.

Printre temele centrale abordate pe parcursul celor două zile de dezbateri s-au numărat:

• tendințele globale și prioritățile regionale în domeniul dreptului de autor;
• coerența politicilor publice între cultură, comerț, inovare și proprietate intelectuală;
• impactul inteligenței artificiale asupra creatorilor și a sistemelor de protecție a drepturilor;
• modelele de remunerare echitabilă și rolul organizațiilor de gestiune colectivă.

La finalul conferinței, participanții au formulat o serie de recomandări pentru consolidarea ecosistemului creativ regional:

1. Continuarea conferințelor regionale – organizarea periodică a unor ediții tematice dedicate unor sectoare specifice (film, muzică, jocuri video etc. ), incluzând studii de caz și oportunități de networking internațional.
2. Crearea unei platforme regionale de dialog – instituirea unui hub digital pentru schimb de bune practici și instrumente în domeniul PI, adresat creatorilor, IMM-urilor și factorilor de decizie.
3. Consolidarea capacităților și a instruirii – integrarea proprietății intelectuale în programele universitare pentru domeniile creative și dezvoltarea unor programe de formare adaptate diverselor categorii de actori.
4. Întărirea parteneriatelor – promovarea cooperării între oficiile naționale de PI, organismele de gestiune colectivă și organizațiile internaționale (IFRRO, IAF, CISAC) pentru inițiative comune și proiecte transfrontaliere.
5. Sprijin pentru IMM-uri și creatori individuali – dezvoltarea programelor de mentorat și consiliere pentru a răspunde provocărilor legate de PI în era digitală.
6. Consolidarea sistemului de gestionare a drepturilor – implicarea guvernelor în dezbaterile la nivel regional și internațional privind reglementarea utilizării inteligenței artificiale în contextul sistemului de proprietate intelectuală. .
7. Monitorizarea și evaluarea impactului – realizarea unor studii regionale  pentru  măsurarea contribuției industriilor creative la PIB, ocuparea forței de muncă și exporturi în regiune.

Conferința regională de la Chișinău a reconfirmat angajamentul Republicii Moldova și al partenerilor săi internaționali și europeni de a valorifica potențialul oferit de sistemul PI pentru a promova industriile creative ca sector strategic al economiei moderne, capabil să genereze inovație, creștere economică și dezvoltare durabilă.