Situația actuală în domeniul indicațiilor geografice în Republica Moldova, barierele de promovare a produselor cu indicații geografic, dar și soluțiile recomandate pentru dezvoltarea acestui sistem au fost discutate în cadrul Întâlnirii la nivel înalt, desfășurată pe 6 februarie.

Evenimentul, organizat cu suportul proiectului UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova”, a adunat reprezentanți ai AGEPI, a autorităților co-beneficiare, precum și echipa de experți responsabili de proiect.

„Continuăm să ne mișcăm destul de eficient pentru lichidarea unei lacune în funcționarea sistemului de protecție a indicațiilor geografice naționale și anume certificarea și controlul produselor cu indicație georgafică. Din păcate, nu este clar stipulat în legislație care instituție ar trebui să aibă aceste atribuții, mai ales în contextul reformării administrației publice centrale. Soluția se află la limita mai multor arii de competențe. Fie motivăm mediul de afaceri ca să-și dezvolte competențele în vederea certificării, fie oferim aceste competențe unei instituții care este mai aproape de ceea ce înseamnă certificare și control a produselor agro-alimentare”, a declarat Lilia Bolocan, Directorul General al AGEPI.

„Obiectivul proiectului nostru este să sporim oportunitățile pentru economia Moldovei în protecția și exportul produselor cu indicație geografică. Acest domeniu este foarte bine dezvoltat în statele UE și aduce venituri substanțiale comparativ cu celelalte produse agricole. Aceste activități pot fi realizate și în Republica Moldova, dar lipsa unei autorități responsabilă de certificare și costurile ridicate nu permit acest lucru. Dacă continuăm să căutăm soluții vom ajunge să ratăm anumite oportunități care le avem astăzi”, a menționat Yuriy Kapitsa, expert al proiectului UE.

În timpul întâlnirii, expertul din cadrul proiectului, Dariusz Goszczyński a vorbit despre politicile și practicile de dezvoltare a sistemului de indicații geografice în baza experienței poloneze și a oferit recomandări privind modalitățile de implementare a acestora în țara noastră: „Sistemul indicațiilor geografice din Polonia se bazează pe încredere, în special pe încrederea cetățenilor față de produsele care le consumă. De aceea, aceste produse trebuie controlate la diferite niveluri”. Potrivit expertului, verificarea conformității produselor cu indicație geografică în statul polonez se realizează fie de autoritățile private (care trebuie să fie acreditate și să aibă expertiză), de autoritățile publice (care trebuie să garanteze imparțialitate și nu au nevoie de acreditare) sau utilizând un mecanism mixt de verificare.

Astfel, pentru a dezvolta sistemul indicațiilor geografice în Moldova, participanții la Întâlnirea de nivel înalt au formulat mai multe soluții cu privire la funcționarea sistemului și procedura de verificare a conformității produselor cu indicație geografică, care, conform Legii Nr. 66 din 27.03.2008, „trebuie să fi asigurată de către autoritatea competentă desemnată de Guvern”. Prin urmare, pe de o parte, reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor au subliniat faptul că instituția este pregătită pentru a deveni un organism de certificare deoarece are toată infrastructura necesară și specialiști care ar putea fi instruiți. Pe de altă parte, Vasile Luca, Secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este de părere că lipsa unui organism de certificare nu este cea mai gravă problemă. Potrivit lui, Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare (CMAC) și Centrul Republican de Diagnostică Veterinară (CRDV), care au acreditarea necesară ar putea să-și extindă atribuțiile și să elibereze certificate de conformitate pentru produsele cu indicație geografică. De asemenea, oficialul consideră că experiența în cazul vinurilor cu indicație geografică ar pute afi replicată și în cazul celorlalte produse.

„Producătorii autohtoni trebuie să conștientizeze importanța acestui certificat de conformitate, pentru că acest lucru le va spori veniturile. Iar consumatorii achită mai mult când este vorba de un produs original, decât de o copie. Trebuie să convigem producătorii că certificarea nu este un excercițiu pentru Guvern ci pentru beneficiul lor. Experții proiectului nostru sunt deschiși pentru a oferi suport autorităților pentru elaborarea formelor de certificare, instruirea inspectorilor sau dezvoltarea procedurii”, a spus Maximilian Foedinger, coordonatorului proiectului „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova”.

…………..

În Republica Moldova sunt înregistrate următoarele Indicații Geografice Protejate (IGP) și Denumiri de Origine Protejate (DOP): IGP Divin, IGP Ștefan Vodă, Valul lui Traian și Codru pentru vinuri, IGP Zăbriceni pentru plantele și fructele uscate și amestecurile din ele, IGP Dulceață din petale de trandafiri Călărași, IGP Rachiu de caise de Nimoreni, DOP Ciumai pentru vin de desert dulce roșu și natural sec roșu, DOP Românești pentru vin roșu și DOP Brânză de Popeasca.

Proiectul de asistență tehnică „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” în Republica Moldova este finanţat de Uniunea Europeană, fiind implementat de către un Consorţiu format din companiile Archidata Srl (Italia), European Profiles S.A. (Grecia) și Business and Strategies in Europe S.A. (Belgia). Unul din obiectivele proiectului este îmbunătățirea sistemului indicațiilor geografice în Republica Moldova.

Pentru mai multe informații, contactați Ana – Maria Veverița, Expert pe media și comunicare, veverita@ipr-moldova.net [1].